Treceți la conținutul principal

Ce frumoasă ești....

    L-am descoperit... SECRETUL - cel încătușat între coperțile cărămizii de piele, într-un sertar ascuns, acolo în biroul său...
l-am deschis sfioasă, acolo unde rămăsesm... și, vinovată am început să citesc:
„ ...când te cuibărești în dimineți printre așternuturile mirosind încă a vise ciufulite, cu părul răvășit pe perna mea și cu un surâs roz-pal înflorindu-ți pe obraz. Chiar dacă ești în relații bune cu diminețile la ore mici, niciodată nu ți-au plăcut, știu. Îți sărut amețitor umerii goi ce mă urmăresc, și-aș vrea ca timpul să-și țină respirația așa cum o fac eu de fiecare dată când te privesc dormind (în puținele dăți când adormi înaintea mea, or mai nou în diminețile mele devreme - nopțile mele târzii). Tresari când îți mângâi spatele, iar eu număr încremenit secundele... Trezește-te, iubito!

    Ce frumoasă ești când mă privești cu cele două mări ale tale! Cuvintele tale mi se strecoară prin piele și le port impregnate pe trup împreună cu toate săruturile pe care vreodată mi le-ai dat sau mi le-ai furat. Îmi spui uneori că nu te ascult și că nu sunt cu tine...O ba nu! te-ascult, iubito! dar mișcarea buzelor tale mă năucește, îmi absoarbe orice gând și... mă pierzi de la primele cuvinte... dar să știi, încerc să țin pasul cu tine. 

    Ce frumoasă ești când te bucuri ca un copil de o rază de soare ori când alergi după fiece parfum de floare, iar râsul tău îmi umple plămânii. Vreau să cutreier toată lumea de mâna ta... tu să privești valurile, ce știu că te liniștesc, iar eu să te privesc pe tine. Hai să fugim, iubito și să luăm toată fericirea cu noi!

Ce amuzantă ești când stârnești furtuni! și toate Furiile naturii par să-ți însoțească pașii precum lupi îmblânziți, dar pregătiți să sfâșie pe oricine ți-ar putea sta în cale. Sparg amintirile de podelele reci, omoară visele și smulg bucăți de carne și de viață. Lasă în urmă ruine iar tu le privești în tăcere pentru că știi că tăcerile tale îmi zgârie timpanele și mă duc la marginea nebuniei.

Ce frumoasă ești...”


Ehhh, cum se face că al meu prinț, ajunge mai devreme acasă, prinzându-mă în flagrant delict?!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Copilul din mine!

Nu mai sunt copil?!... Mă îndepărtez cu pași mici, grăbiți, furați de timp... Mi se spune tot mai rar ,,la mulți ani, copile" și tot mai des, ,,la mulți ani copilului din tine", chiar dacă prietenii, colegii mă alintă ,,copilu"...  dar eu, încă mă mai bucur de înghețată, de bombonici, de alint, de sărutări și mii de îmbrățișări! Mă mai bucur de mersul desculț prin iarbă și prin ploaie, de puful de păpădie, de zborul fluturilor, de poveștile bunicii... Și totuși... uite-mă ajunsă la timpul să urc pe acoperișurile blocurilor pentru a simți culmile cu atingeri de vânt, pentru a atinge  curcubeul, soarele, să zâmbesc de sus! E timpul să încep să caut motive să fiu, dincolo de a fi pur și simplu..., motive să fiu fericită! Să mă ridic deasupra lumii - pentru a regăsi, cel puțin pentru o clipă, ceea ce am pierdut. ...Dar mereu voi reveni la EI - păriții mei, să-i îmbrățișez, să-i sărut și să le mulțumesc pentru că m-au crescut mai mare ca EI, voi re...

O clipă face cât o viaţă, o viaţă poate fi o clipă doar şi o viaţă se dărâmă într-o clipă!

     Deși mereu afirm ,,trăiți clipa" - de cele mai multe ori omit să o trăiesc. Fie omit, fie refuz, fie îmi e frică, or fie uit... însă mereu mă consolez că așa facem fiecare din noi la un moment dat... Ne place să trăim în trecut - cu ,,A fost",  sau în viitor - cu ,,Poate va fi" și omitem prezentul, acel - ,,Acum". Ne ghidăm după convenții doar pentru a le demonstra celorlalți că trăim, dar nu facem nimic și pentru a simți.      Cât durează o clipă? De câte ori ar trebui să întoarcem clepsidra pentru a-i defini durata existenței??? Nu știu... Dar cu siguranță știu cât de mult doar când o pierzi, când alegi să o pierzi, când bucuria acelei clipe este atât de greșită încât, te doare. Când...       Am ratat atât de multe clipe din viața mea, fie benevol, fie obligat-forțat, doar pentru că  poate m-ar fi durut ulterior, doar pentru că poate era greșit, pentru ce ar fi spus alții, pentru... Iar acum, și de alte multe ori, d...
Vernisez peste Ei un vers ca un fir de dragoste împletit cu El până la nesfârșitul rotund al luminii... din Ea vin cuvintele ca un dor de umbra Lui nevăzută... fără El are doar un umăr alb neatins, ochiul Ei stâng e El, cel care O închide în noapte...