I have a dream ...

- Ești ciufulită. Parcă ai avea cinșpe ani, râse, revenindu-și în fire. De acum crea el continuarea jocului. - Bine. Mai bine așa decât să par babă de douășitrei de ani, îi răspunse ea, dând din umeri. - Nu ești cam imprudentă? Îi spui unui străin câți ani ai? Ea sări din învârtitoare chiar în fața lui. Își ținea mâna stângă în jurul inimii și cu arătătorul celeilalte îl împungea, în joacă, tot în inimă. – Atât timp cât nu știi câți ani am aici, nu-mi pasă. Nu te-ai gândit că sufletul meu a trăit mai mult decât al tău? Tânărul pufni în râs. – Acum filosofezi? Ești interesantă. – De fapt, vrei să spui că sunt frumoasă şi specială, nu mai ocoli atâta! – Citești și gândurile? – Ghicesc doar ce gândește inima ta, îi răspunse ea copilărește.

    L-am descoperit... SECRETUL - cel încătușat între coperțile cărămizii de piele, într-un sertar ascuns,  acolo  în biroul său... l-am deschis sfioasă, acolo unde rămăsesm... și, vinovată am început să citesc: „ ...când te cuibărești în dimineț i printre așternuturile mirosind încă a vise ciufulite, cu părul răvășit pe perna mea și cu un surâs roz-pal înflorindu-ți pe obraz. Chiar dacă ești în relații bune cu diminețile la ore mici, niciodată nu ți-au plăcut, știu. Îți sărut amețitor umerii goi ce mă urmăresc, și-aș vrea ca timpul să-și țină respirația așa cum o fac eu de fiecare dată când te privesc dormind (în puținele dăți când adormi înaintea mea, or mai nou în diminețile mele devreme - nopțile mele târzii). Tresari când îți mângâi spatele, iar eu număr încremenit secundele... Trezește-te, iubito!     Ce frumoasă ești când mă privești cu cele două mări ale tale! Cuvintele tale mi se strecoară prin piele și le port impregnate pe...

prin mansardele cuvintelor fac dragoste gândurile...

deasupra buricului primăvara își numără fluturii ...

Astăzi, în goana după timp, mi-au atras atenția doi bătrânei, ce se plimbau ținându-se de mâină.  Mi-am amintit de bunicii mei, care chiar dacă nu au avut timp să se plimbe prin parc, sau să se țină de mâină, știu că s-au iubit, au fost fericiți împreună, și acea mică fericire a lor era și fericirea mea, în care am crescut, în îmbrățisările cele mai calde, pe genunchii cei mai fermi, de cele mai frumoase mâini...  De ce cele mai frumoase mâini, când ele defapt erau îmbătrânite de timp, ploi, griji și chinuitorul câmp?...   Pentru că sunt mâinile care au știut mai multe povești decât orice carte, ascundeau în fiecare cută lasată de timp o mângâiere, un reproș, o rană adâncă, zeci de anotimpuri, asprimea pământului... Mâinile care au șters lacrimi de copil, mâinile care au mângâiat, alintat, răsfățat, mâinile care mi-au atins umărul când am avut nevoie de o încurajare, mâinile în care m-am odihnit sau încălzit pe ale male, mâinile care... Mâini de care ...

Privesc norii, Ascult pământul, Citesc oamenii, Învăț mereu, Simt mai aproape Respirația iubirii. S i n t e z ă. Fericirea e aproape mereu sub norii pamântului, în oamenii pe care-i iubim.

Pentru o viață fericită, iubiți cu întreaga voastră ființă, din tot sufletul și fără nici o constrângere. Pentru sănătatea dumneavoastră, consumați zilnic câte două doze de iubire, tandrețe și nebunie, Pentru o viață împlinită, faceți exces de dragoste, zâmbete și îmbrățișări. Serviți-le cu o cafea amară. Supradozele sunt încurajate. ;) Iubiți necondiționat! 

Între inima ta şi inima mea nu există diferențe de fus orar. Ritmurile noastre sunt simultane