Treceți la conținutul principal

Liniște! Sărut! Acțiune!

Îmbrăcată doar cu razele lunii, încep să dansez într-un ritm al iubirii neștiute de mine, necunoscută încă de sufletul sau de trupul tău... Nu-ți rămâne decât să-ți îndrepți privirea către mine... Te invit în stația ,,Piața iUbirii, pentru a ne ,,pipera viețile cu planuri și dorințe"!
Apoi, așa cum îmi place și cum obișnuiesc să fac la fiece eveniment de amploare, voi scrie un comunicat de presă, pardon,  de data aceasta va fi un comunicat despre Eu, de om - mai exact de ,, portretul meu preferat pe care nu l-am făcut niciodată"
Îl voi înregistra cu grijă în dosarul achiziții_de_suflet or poate colajul_amintirilor din jurnalulvieții_md.ro. 
Acest eveniment astral va avea loc în casa sufletului meu, unde-ți voi putea șopti ,,Mă Bucur(că)ești!"


 Locația - Hotelul: Suntem martorii vieții unul celuilalt!
Ora - Liniște! Sărut! Acțune!  - o clipă veșnică!
Invitat special - TU!
Organizator - EU!


 P.S.:  Acest eveniment nu urmează a fi mediatizat așa cum obinuiam să o fac, nu e un eveniment pentru publicul lar, e UNImediatiC…










Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Copilul din mine!

Nu mai sunt copil?!... Mă îndepărtez cu pași mici, grăbiți, furați de timp... Mi se spune tot mai rar ,,la mulți ani, copile" și tot mai des, ,,la mulți ani copilului din tine", chiar dacă prietenii, colegii mă alintă ,,copilu"...  dar eu, încă mă mai bucur de înghețată, de bombonici, de alint, de sărutări și mii de îmbrățișări! Mă mai bucur de mersul desculț prin iarbă și prin ploaie, de puful de păpădie, de zborul fluturilor, de poveștile bunicii... Și totuși... uite-mă ajunsă la timpul să urc pe acoperișurile blocurilor pentru a simți culmile cu atingeri de vânt, pentru a atinge  curcubeul, soarele, să zâmbesc de sus! E timpul să încep să caut motive să fiu, dincolo de a fi pur și simplu..., motive să fiu fericită! Să mă ridic deasupra lumii - pentru a regăsi, cel puțin pentru o clipă, ceea ce am pierdut. ...Dar mereu voi reveni la EI - păriții mei, să-i îmbrățișez, să-i sărut și să le mulțumesc pentru că m-au crescut mai mare ca EI, voi re...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

O clipă face cât o viaţă, o viaţă poate fi o clipă doar şi o viaţă se dărâmă într-o clipă!

     Deși mereu afirm ,,trăiți clipa" - de cele mai multe ori omit să o trăiesc. Fie omit, fie refuz, fie îmi e frică, or fie uit... însă mereu mă consolez că așa facem fiecare din noi la un moment dat... Ne place să trăim în trecut - cu ,,A fost",  sau în viitor - cu ,,Poate va fi" și omitem prezentul, acel - ,,Acum". Ne ghidăm după convenții doar pentru a le demonstra celorlalți că trăim, dar nu facem nimic și pentru a simți.      Cât durează o clipă? De câte ori ar trebui să întoarcem clepsidra pentru a-i defini durata existenței??? Nu știu... Dar cu siguranță știu cât de mult doar când o pierzi, când alegi să o pierzi, când bucuria acelei clipe este atât de greșită încât, te doare. Când...       Am ratat atât de multe clipe din viața mea, fie benevol, fie obligat-forțat, doar pentru că  poate m-ar fi durut ulterior, doar pentru că poate era greșit, pentru ce ar fi spus alții, pentru... Iar acum, și de alte multe ori, d...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe
Vernisez peste Ei un vers ca un fir de dragoste împletit cu El până la nesfârșitul rotund al luminii... din Ea vin cuvintele ca un dor de umbra Lui nevăzută... fără El are doar un umăr alb neatins, ochiul Ei stâng e El, cel care O închide în noapte...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe